Alexandru Manea 27.01.2012

Zapada de cinci metri in timpul „Marelui Viscol”

Capitala, dar şi alte câteva judeţe din sudul ţării au fost acoperite de zăpadă în ultimele zile. Comparativ cu „Marele Viscol” din 1954, fenomenul meteo înregistrat în această săptămână este o simplă fulguială. La acea vreme, vântul a atins o viteză-record de 126 km/h, iar stratul de zăpadă avea chiar şi cinci metri.

Secolul trecut, românii au fost nevoiţi să înfrunte mai multe ierni necruţătoare, cu viscole puternice, care nu doar o dată au paralizat ţara. Cel mai cumplit episod s-a înregistrat în iarna 1953-1954, când, în sudul României, s-au stabilit chiar şi unele recorduri meteorologice ce nedepăşite nici până azi. La începutul lunii februarie a fost înregistrat cel mai puternic viscol din sudul României. În Capitală, vântul a atins o viteză de 126 km/h. Acela a fost şi momentul în care cumplita iarnă din '53-'54 a primit numele de „Marele Viscol”. Un alt record stabilit atunci a fost legat şi de înălţimea nămeţilor de zăpadă. În unele zone din sudul ţării, troienele au atins chiar şi cinci metri înălţime. Şi la capitolul cantitate maximă de zăpadă depusă a fost atins un record. În ziua de 3 februarie, la Griviţa, în doar 24 de ore, au căzut 115,9 l/mp de zăpadă.

Deszăpezirea, cu utilaje din URSS
Ninsorile abundente au paralizat, pentru câteva zile, Bucureştiul, mijloacele de transport în comun rămânând, pur şi simplu, blocate în zăpadă. Ca şi în acest an, a fost nevoie de intervenţia armatei pentru a putea curăţa drumurile. La acea vreme, militarii au fost nevoiţi să lucreze zi şi noapte pentru a putea elibera tramvaiele şi maşinile înţepenite în nămeţi. Ei nu au fost însă singuri. Alături de militari au ieşit în stradă şi bucureştenii, cu mic, cu mare, fie că erau femei, funcţionari sau muncitori ai fabricilor din Capitală. Totodată, în iarna din 1954 au fost aduse şi primele maşini speciale de deszăpezire de la o uzină din URSS. Abia după intervenţia acestora oamenii au putut curăţa de zăpadă arterele principale ale Bucureştiului.

Recorduri negative şi în alţi ani
Un viscol şi mai puternic s-a înregistrat în 1966, de această dată în partea de nord a ţării. În prima săptămână a lunii ianuarie, în zona Iaşiului, viteza vântului a ajuns aproape de 200 km/h. Recordul pentru cea mai scăzută temperatură înregistrată în România este şi mai vechi. Iarna 1941-1942 a fost cea mai geroasă din ţara noastră, recordul de temperatură negativă fiind bătut de mai multe ori. Cea mai geroasă a fost însă noaptea de 24 ianuarie 1942, când la staţia meteo din localitate Bod, judeţul Braşov, s-a înregistrat temperatura de -38,5 grade Celsius. În aceeaşi noapte, alte 27 de staţii meteorologice din ţară au măsurat temperatura de -30 de grade Celsius.

173 cm de zăpadă a fost cel mai gros strat înregistrat în istoria măsurătorilor ANM, la Călăraşi, în februarie 1954. Totuşi, în unele zone, troienele atingeau şi cinci metri.

Comenteaza aici:

Dimensiune font:

Taguri:

Comentarii:

Afisari:

1889 (ultima in 27.01.2012)

Rating:

(10 voturi )

Mai citeste: