Cosmin Dragomir 11.01.2010
Moartea domnului Eminescu!
Romanian Dream
Cam aşa stă treaba cu găselniţa cea mai recentă a Guvernului Boc: supraimpozitarea drepturilor de autor. Nu mai pot de dragul acestei cârmuiri care, din disperare, vămuieşte orice: shaorma, poezia (legătura cu titlul), pensia etc.
Bagă mâna domn' ministru Vlădescu în sacul cu meserii şi în fiecare zi extrage câte un bileţel: ăştia cântă. Băgăm impozit. Nu avem nevoie de greieri, ci de multe, multe furnicuţe. Noi ne îngrijim de pensie, până la ea vă descurcaţi voi.
Păi, domnule Boc, cum să mă intereseze pensia dacă mâine mor? Cum spune maneaua: „Şi dacă mor, tu cui rămâi, cui ai să rămâââiiii.....”, cui rămâne pensia mea?
Unii dintre cei mai afectaţi de această taxă suntem noi, jurnaliştii, şi aşa înjumătăţiţi de criză prin lipsa publicităţii, principala sursă de venit a ziarelor. Dar Jihadul continuă până la dispariţia presei.
Nu în totalitate, ziarele de partid vor primi, ca şi până acum, publicitate de la stat, destulă cât să îmbuibe hămeseala slugilor şi a pupătorilor de dos din breaslă. Iar când câinele de pază al democraţiei va arăta ca un pechinez domesticit cu biciul, paralizat pe jumătate şi anorexic, în Republica România conducerea va explica cum şi ce vrea poporul suveran.
Şi vor avea ÎNTOTDEAUNA dreptate.
Bagă mâna domn' ministru Vlădescu în sacul cu meserii şi în fiecare zi extrage câte un bileţel: ăştia cântă. Băgăm impozit. Nu avem nevoie de greieri, ci de multe, multe furnicuţe. Noi ne îngrijim de pensie, până la ea vă descurcaţi voi.
Păi, domnule Boc, cum să mă intereseze pensia dacă mâine mor? Cum spune maneaua: „Şi dacă mor, tu cui rămâi, cui ai să rămâââiiii.....”, cui rămâne pensia mea?
Unii dintre cei mai afectaţi de această taxă suntem noi, jurnaliştii, şi aşa înjumătăţiţi de criză prin lipsa publicităţii, principala sursă de venit a ziarelor. Dar Jihadul continuă până la dispariţia presei.
Nu în totalitate, ziarele de partid vor primi, ca şi până acum, publicitate de la stat, destulă cât să îmbuibe hămeseala slugilor şi a pupătorilor de dos din breaslă. Iar când câinele de pază al democraţiei va arăta ca un pechinez domesticit cu biciul, paralizat pe jumătate şi anorexic, în Republica România conducerea va explica cum şi ce vrea poporul suveran.
Şi vor avea ÎNTOTDEAUNA dreptate.
Comenteaza aici:

